Tramvaie, feriboturi și un singur card pentru toate

İstanbulkart este un card de călătorie reîncărcabil și singurul mod rezonabil de a plăti tot ce se mișcă. Funcționează la metrou, la tramvaie, la autobuze, la metrobüs, la funiculare, la Marmaray și la feriboturile publice — un singur card, toate mijloacele de transport.

Îl cumpărați de la un automat din orice stație de metrou sau de tramvai. Automatele primesc numerar și card, trec în limba engleză și vă vând cardul și prima încărcare în aceeași tranzacție. Doi adulți pot folosi același card, validând de două ori, lucru bun de știut dacă aterizați târziu și găsiți un singur automat care funcționează.

Două lucruri îl fac să valoreze mai mult decât simpla comoditate:

• Tarifele sunt mult mai mici cu cardul decât cu biletele de unică folosință vândute în unele stații, iar unele bariere nu mai acceptă nimic altceva.
• Transferurile sunt reduse. Dacă treceți de pe tramvai pe funicular și apoi pe metrou în decurs de câteva ore, fiecare validare următoare costă mai puțin decât prima. O călătorie cu două schimbări nu înseamnă trei tarife.

Istanbulul nu este plat, iar diferența dintre malul apei și creasta de deasupra lui este o urcare serioasă. Funicularele există din cauza asta.

F1 leagă Kabataş de Piața Taksim în vreo două minute și circulă non-stop. Dacă stați oriunde în jurul Taksimului, în Beyoğlu sau pe strada İstiklal, aceasta este legătura dumneavoastră cu apa și cu tramvaiul.

Din Taksim, metroul M2 merge spre nord, pe partea europeană, și spre sud, până la Yenikapı, trecând prin Şişhane pentru Galata, prin Haliç — stația de pe podul care traversează Cornul de Aur — și prin Vezneciler pentru cartierul universitar. De la ieșirea stației Haliç dinspre Fatih, debarcaderul Cibali este la zece-douăsprezece minute de mers pe jos de-a lungul malului. Între tramvaiul T1 de pe mal și M2 de pe creastă, partea europeană este practic acoperită.

Istanbulul are două, sunt în părți opuse ale orașului și pe maluri opuse ale strâmtorii, iar a le încurca este o greșeală scumpă. Verificați ce scrie pe bilet înainte să rezervați orice.

Aeroportul Istanbul (IST) — partea europeană, departe, în nord-vest

Metroul M11 merge de la terminal spre oraș și se leagă de restul rețelei de metrou; este drumul cel mai ieftin și traficul nu îl atinge. Autobuzele de aeroport Havaist merg direct în Taksim și în alte puncte centrale și sunt mai simple cu bagaje, dar circulă pe autostradă, cu toată lumea. Un taxi este cel mai rapid la patru dimineața și cel mai lent la șase seara.

Sabiha Gökçen (SAW) — partea asiatică, departe, în sud-est

Metroul M4 ajunge acum până la terminal și merge până la Kadıköy, de unde un feribot până la Kabataş sau Eminönü este și cel mai rapid, și de departe cel mai plăcut mod de a încheia drumul. Autocarele Havabus merg și ele până la Kadıköy și Taksim.

Lăsați-vă timp suficient, oricare ar fi aeroportul. De la Sabiha Gökçen până în Sultanahmet este o adevărată traversare a orașului, nu un simplu transfer de la aeroport.

1. Luați cardul din prima stație pe care o vedeți. Tot ce urmează devine mai ușor.
2. Tramvaiul este harta obiectivelor dumneavoastră. Dacă un loc este pe T1, nu mai plănuiți transportul până la el.
3. Luați măcar un feribot ziua, chiar dacă nu aveți niciun motiv să traversați. Sunt cele mai frumoase douăzeci de minute din oraș.
4. Ora de vârf este reală, dar pe șosele, nu pe șine. Între cinci și șapte, alegeți orice merge pe șine sau pe apă.
5. Google Maps este de încredere aici pentru orarele trenurilor și feriboturilor și prea optimist pentru orice merge pe șosea.
6. Kabataş, Eminönü și Üsküdar sunt balamalele orașului. Aproape orice traseu rezonabil prin oraș trece prin unul dintre ele.

Dacă aveți la dispoziție foarte puțin timp în oraș, ghidul pentru escală pune aceste linii cap la cap într-un plan. Iar dacă vreți să știți ce sunt toate clădirile de pe malul apei pe lângă care trece feribotul, începeți cu palatele.